joi, 22 iulie 2010

A.M.R 3

Prea mult stres. Pe bune. Sper sa merite. Stiu ca nu se poate sa nu existe discutii...ca sigur o sa existe oameni care o sa aiba lucruri de comentat, carora nu o sa le convina, care o sa aiba impresia ca nunta e despre ei si nu despre noi. In fine, mai iau o gura de aer...It's all gonna be just fine...and dandy!

In rest, am adus lucrurile de la Bucuresti, am plans de am rupt, simteam ca las o parte din mine acolo. A fost usor acolo, au fost trei ani in care am numit apartamentul ala "acasa", veneau prietenii la noi, am jucat mima, am baut, am facut petreceri, ne-am certat...in fine, a fost usor. Ce urmaza e mai greu.

Eu pana acum am avut planurile facute exact pe multi ani inainte. Ei bine, luni mi se termina planurile. incepand de luni nu mai urmez planurile pe care mi le-am facut, ele continuau cu un teren, un credit, o casa. Am renuntat. Plec.

In fine, chiar daca nu par, sunt fericita ca ma casatoresc cu Gabi, pentru ca ne iubim si stiu ca trebuie sa fim impreuna toata viata. Ne-am chinuit ceva cu nunta sa fie perfecta. Sper sa fie.

Ma doare sufletul cand vad ca toate lucrurile mele sunt in cutii, se distrug...nu mai sunt aranjate asa cum erau....asta e. Cred ca trebuie sa invat ceva din toate astea, E clar ca nu materialul conteaza, ci spiritualul.

Ma duc sa ai fac pregatirile de ultima ora. Ne vedem duminica. Va pup!

miercuri, 7 iulie 2010

Tara Oamenilor de Gheata

Spuneam acum ceva timp ca mi-e dor si doare.

Acum e timpul sa vad cum e sa fie de partea cealalta a cuvintelor. Pe 14 o sa plec spre Tara Oamenilor de Gheata, nu e chiar cum ziceam cu orizonturile mai calde, dar sunt cu siguranta mai frumos colorate. Mi-e greu sa ma recunosc infranta, nu credeam sa spun asta, dar se pare ca nu mai fac fata aici. As fi vrut sa pot sa fac ce mi-am dorit, pentru ca acolo o sa o iau de la capat si chiar daca intr-un an, doi o sa fiu mai bine ca acum, nu stiu daca o sa mai reusesc sa fiu cine credeam ca o sa fiu.

Da, plecam impreuna, Domnul si Doamna Neagu! Mi-e greu sa ma obisnuiesc cu noul meu nume si cu statutul de sotie...nevasta. "Ne-am hotarat sa ne facem oameni seriosi", asa zic invitatiile. Sper sa nu devenim prea seriosi totusi, nu e bine sa te iei prea mult in serios, risti sa fii fad...

saptamana viitoare o sa parasesc Bucurestiul, ma mut acasa la Ploiesti pentru o perioada scurta. Trebuie sa imi pregatesc tot, sa imi strang toate lucrurile. Trebuie sa fac ceva memorabil, asa ca va astept pe toti cei care mi-ati trecut pragul aici la o ultima petrecere. Probabil saptamana viitoare o sa strang o mare parte din lucruri sa avem loc si o sa ne distram asa cum obisnuiam sa facem. Andrei te astept sa-mi faci clatite si cartofi prajiti la wok!

Ei, nu e totul negru, imi pare rau ca las in urma perioada asta din viata mea, a fost foarte frumoasa, am multe amintiri, dar e momentul sa evoluez, chiar daca evolutia o sa fie un pic mai brusca, multe evenimente succesive.

Va astept la nunta! Si apoi departe...

luni, 28 iunie 2010

A venit, a venit...vara

Si a venit si timpul sa va povestesc ca ma casatoresc peste mai putin de o luna. www.carmensigabisecasatoresc.blogspot.com
Am decis ca daca am tot scris pentru altii pe gratis, de ce sa nu mai scriu si pentru mine? In fine...in mare am o stare de spirit ciudata, nu cred ca are un nume, sunt plictisita, ma supara faptul ca nu am o activitate din care sa imi scot bani si sunt putin stresata in ceea ce priveste nunta...Nu stiu ce o sa fac pe viitor, mai departe de 25 iulie...nu stiu daca raman aici sau daca plec.

Am terminat aproape si facultatea, adica am terminat, dar am picat licenta cu 5.65...Asta e, mai incercam si la iarna. Stiu ca nu sunt singura care a picat licenta, dar sunt foarte dezamagita de mine pe tema asta, ma asteptam sa pic de cand am vazut baremul. Nu mai e nevoie sa va spun ca una spunea cerinta si alta baremul, ca dupa contestatii (si au fost multe), doar la jurnalism nu s-a modificat nicio nota, nici macar in minus, in timp ce la celelate doua specializari s-au acordat si 10 sutimi. Ei, necunoscute sunt caile FJSC-ului.


Noua mea activitate este sa am grija de Sweety. E aproape un job full time pentru ca are nevoie de multa atentie acum cat e micuta. Eu am grija de ea 8 ore pe zi, cat e Gabi la serviciu. E dulce, iubitoare si foarte desteapta. Desi nu are inca 3 luni, a invatat inca de cand am luat-o (la 2 luni) cum o cheama, iar de doua saptamani a invatat comezile "sezi" si "culcat". Nu a trebuit sa o invete nimeni sa faca "aport", a facut-o din instinct.



Vreau la mare! Mi s-a facut foarte dor de mare, sper sa ajung dupa nunta, ca nu prea am cand in luna care urmeaza. Am fost la mare de revelion, in Anglia. Nu era cald, dar am prins un 1 ianuarie minunat, cald si senin ca o zi de mai. Extrem de frumos. Gasiti pe facebook pozele din Anglia.