E joi.M-am saturat sa ma trezesc in fiecare zi la 6, dar asta e...presupun ca e mai bine decat sa ma intorc la 9 acasa. Vreau sa fac ceva, sa fac ceva intersant pentru ca nu am mai facut de mult nimic. Vreau sa ies sa ma plimb, vreau la mare, la munte, la o petrecere unde sa ma distrez, sa dansez, sa rad, sa fac ce vreau si sa ma simt bine. Nu mai pot sa fac multe lucruri, ca trebuie sa ma duc la scoala a doua zi de la 8 asa ca trebuie sa ma culc la 10-11, altfel pierd ficatul si nu mai sunt in stare de nimic, ca trebuie sa ma intorc acasa sa fac curat, ca daca nu fac eu nu are cine altcineva sa imi tina locul...Banii se duc repede si nu stiu pe ce, bine ca am de unde sa cheltuiesc. Nu mai am niciodata timp de mine, sa lenevesc, sa cant prin casa de nebuna, sa nu stiu exact ce, dar ideea e ca nu mai am niciodata timp. Sunt atatea lucruri pe care TREBUIE sa le fac in fiecare zi, pur si simpulu TREBUIE!
Credeam ca viata de student o sa fie mai usoara, dar...au aparut multe lucruri pe care nu le-am prevazut. Credeam ca o sa fiu mereu in oras, in parc, cu fetele, cu prietenii, credeam ca o sa obosesc sa fac mereu multe lucruri interesante, dar in schimb am obosit sa fiu studenta (deja) si sa fiu responsabila de multe lucruri. nici nu stiu daca sa public postul asta care sigur va starni niste controverse, ca deh...cum altfel sa asezonam sentimentul asta de saturatie daca nu cu mai multa sare pe rana.
Mi-am dat seama ca mereu astept saptamana viitoare, week-end-ul sau bursa, sau alt eveniment ca sa fac ceva, si defapt, nu se intampla nimic...vine si week-end-ul, si trece repede, in fond sunt doar doua zile, vine si saptamana viitoare si o iau de la capat cu scoala si cu responsabilitatiile marunte pe care le am, vine si bursa si...pe asta nici nu o simt cand se termina, uneori nici nu sunt sigura ca a fost acolo.oh well, i supose that's life, in traducere libera trebuie sa ma impac cu viata asta, care se presupune ca e cea mai frumoasa perioada din viata...marfa...ce ma asteapta dupa asta???
Nu mai zic nimic...termin aici, ma duc sa ma imbarc sa plec la scoala, si sa ma intorc la minunata mea viata.
Doamna Duțescu
Acum un an
Postări
2 comentarii:
Da iubita mea, e adevarat tot ce ai spus ca asa e viata, trebuie sa faci multe si pe masura ce avansezi in viata preiei tot mai multe responsabilitati si ai din ce in ce mai putin timp liber. Sa vezi cand o sa lucrezi ce rau o sa fie cand o sa ai in fiecare zi program si nu o sa mai ai deloc timp liber si o sa trebuiasca sa renunti usor la unele din lucrurile care fac viata sa merite traita (somn, mancare, sex :D). Totusi, toate astea sunt normale si chiar suportabile cu o singura conditie: sa stii sa vezi si sa te bucuri de lucrurile mici si frumoase din viata. Poate ca nu ai timp sa te duci la petreceri dar poti sa obtii acelasi sentiment ca dupa o noapte de distractii daca te intalnesti cu iubitul tau la metro si mergeti impreuna acasa la voi de mana. Sau un zambet, sau o floare, sau poate o cafea de dimineata cu cel drag. Sau poate o plimbare prin oras cu masina, 2 ore de stat de vorba cu prietena cea mai buna despre aberatii, sa adormi tinuta in brate, sa te trezesti pupacita, sa razi, sa plangi, sa tipi sau sa te pisicesti.....toate astea te pot face fericita, pentru ca....asa e viata: lucrurile frumoase si mari sunt rare. Viata e frumoasa, superba, magnifica. Trebuie doar sa stii sa o privesti si sa nu te lasi coplesita de obligatiile vietii cotidiene...care pana la urma nu sunt obligatii....daca vrei poti sa iti bagi _|_ si sa nu mai faci nimic daca nu ai chef....
Ca sa concluzionez: "Beauty is in the eye of the beholder" si "With great power comes great responsability" si "It's a wonderful life" si nu in ultimul rand "Shit hapens" toate amestecate intr-un bulb mare numit viata.
ofofof...cu munca ta, ca acolo erai in dimineata aia de cacat, cand daca erai langa mine, poate nici nu mai aparea postul asta trist. te iubesc si iti multumesc ca esti alaturi de mine:*
Trimiteți un comentariu